PIATRA NESEACA

Carierele de marmura Ruschita (Cariera Veche-Gropan si Cariera Noua-din Dealul lui Ionel), situate in muntii Poiana Ruscai la o altitudine de 800 de metri, cuprind cea mai mare rezerva de piatra naturala aflata in exploatare din Romania.
Sculptorul maghiar Istvani Ferenczy (1772-1856) este primul care a atras atentia asupra calitatilor remarcabile ale marmurei de Ruschita, comparand-o cu marmura de Carrara care-i era familiara.
In 1883 Johann Biebel (1817-1900), un renumit inginer constructor din Banat, incepe exploatarea devenind primul proprietar al carierei, pe care o supranumeste „a magyar Carrara“. Inainte de sfarsitul secolului productia carierei Ruschita ajunsese de 700 de tone pe luna, aici lucrand 300-350 de muncitori. Dupa moartea lui Biebel, fiul sau Janos, unul dintre arhitectii Turnului Eiffel, continua expluatarea, in 1912 marmura de Ruschita ajungand sa fie exportata in 12 tari. Numeroase lucrari de constructii realizate in acea perioada au fost executate din aceasta nobila piatra in Imperiul Austro-Ungar cum ar fi, spre exemplu, Palatul Bancilor din Viena.
Cu o singura intrerupere, la nationalizarea din anii ’50, extractia a continuat neancetat. In anii ’70, Domul din Milano a fost restaurat suta la suta cu marmura de Ruschita. Ea se regaseste atat in lucrari particulare precum vila sultanului din Brunei, sau vila din Monte Carlo a fostului pilot de Formula 1 Michael Schumacher, cat si in edificii publice, ca Parlamentul din Budapesta, sediul BBC din Mainheim etc., si, cu voia dumneavoastra, ultimul pe lista, Palatul Parlamentului din Bucuresti.
Din 1998 Titan Mar (compania lui Adriean Videanu - stiti voi; baiatul cu bordurile prin Bucuresti) a achizitionat pachetul majoritar al SC Marmosim SA Simeria, proprietarul carierei Ruschita. In 2001 incepe exploatarea in Cariera Noua din Dealul lui Ionel, situata in imediata apropiere a Carierei Vechi-Gropan.





Extractia marmurei de la Ruschita s-a facut in forma de clopot rasturnat, formandu-se Cariera Gropan, care intre anii 1884 si 1960 a atins adancimea de 130 m. Dupa anii 60 incepe exploatarea in felii orizontale, descendent, si fasii longitudinale, realizandu-se deschiderea platformelor de extractie ale actualei cariere.








Taierea marmurei se face dupa tehnologii moderne cu filouri (un fel de lanturi diamantate, angrenate de motoare puternice), haveze cu discuri (imense drujbe de taiat roca), perne si pene metalice gonflabile, si cu foreze speciale.
Echipamentele moderne permit extractia lunara a peste 2.000 metri cubi de marmura cu un numar de aproximativ 40 de angajati








In premiera se experimenteaza tehnici si tehnologii pentru extractia marmurei din subteran, rezultatele sunt positive.
















Conditiile de lucru sunt dificile in carierele de la Ruschita, mai ales din cauza temperaturilor: peste 40 de grade Celsius vara si cu pana la 10 grade mai putin decat temperatura zonei, iarna. Muncitorii simt pe pielea lor intelepciunea vorbelor „iarna nu-i ca vara“ – sa fie oare ordin de la partid?








Odata ajuns in fabrica din Simeria, blocul brut de marmura este prelucrat de masini cu comanda numerica, ce pot prelucra cele mai complexe suprafete si canturi si pot chiar reproduce obiecte de arta.
Exigentele pietei referitoare la criteriul de fisuratie si de uniformitate a culorii marmurei fac ca doar circa 20% din cantitatile extrase sa fie utilizabile.











In ciuda evolutiilor in domeniul echipamentelor, prelucrarea manuala a marmurei e la mare cautare, in acest sens, in fabrica existand si o linie de semifabricate cioplitorie.

Nu stiu cum scot unii bani din piatra seaca, dar stiu cum scoate Titan Mar-Marmosim bani din piatra neseaca, dispunånd de o capacitate de productie de aproximativ 20.000mp/luna marmete si 5.000 mp/luna lastre, 60% din productie fiind destinata exportului . Totul este bine si frumos, o afacere laudabila.

Problema care se impune a fi pusa este necesitatea protejarii marmurei de Ruschita. Daca avem in vedere ca rezerva de marmura a carierelor Ruschita este estimata la 1,8 milioane de metri cubi si presupunem ca se extrag lunar in medie 2.000 de metri cubi, in urma unui calcul simplu, in aproximativ 75 de ani aventura marmurei va lua sfarsit.